Neamul românesc

1 Octombrie: Cuvioşii Iosif şi Chiriac de la Bisericani

de

(Viaţa şi nevoinţele Cuvioşilor Iosif şi Chiriac de la Bisericani)

[…vrând să meargă la muntele Atonului, au fost opriţi din cale de Preasfânta Fecioară Maria, care i-a întrebat: „- Unde vă duceţi?” Iar ei, plini de bucurie dar şi de spaimă, au răspuns: „- Ne ducem la grădina Sfinţiei Tale” (că odinioară Sfântul Munte al Atonului se numea „Grădina Maicii Domnului”. Atunci, Preacurata le-a poruncit: „- Întoarceţi-vă, că şi aici este grădina mea!”. Şi îndată Maica Domnului s-a făcut nevăzută, iar părinţii aceia (…) au înţeles din această întâmplare că şi Moldova, ca şi întreaga noastră ţară, este o „Grădină a Maicii Domnului”…]

Sfântul Cuvios Iosif de la Bisericani

Cuvioşii Iosif şi Chiriac de la Bisericani

Acest preacuvios părinte este cel dintâi sihastru cunoscut în muntele Bisericanilor şi adevăratul întemeietor al mănăstirii cu acelaşi nume (Nota 1).

S-a născut într-un sat din ţinutul Neamţ. Şi de mic copil avea chemare spre viaţa călugărească. Deci, căutând să împlinească grabnic cuvântul Sfintei Evanghelii care zice: «Cela ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine» şi iarăşi: «Cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine» (Matei 10, 37-38), îndată şi-a lăsat părinţii şi a intrat în nevoinţa monahală la mănăstirea Bistriţa, ctitoria marelui domn Alexandru cel Bun.

Aici, primind îngerescul chip al călugăriei, în puţini ani a deprins de la părinţii bătrâni meşteşugul încordărilor duhovniceşti, adică lupta cu gândurile, păzirea minţii de cugete rele, înfrânarea simţurilor, ascultarea şi smerita cugetare, astâmpărându-şi patimile firii cu cureaua postului şi înălţându-şi mintea la Mirele Hristos, prin neîncetată rugăciune.

Citește mai mult

„Rostul”

de

Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme să te lupţi cu ireversibilul, îţi dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă şi renunţi.

Când te desparţi din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înţelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas şi te chinui să pricepi ce n-a fost bine şi unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.

Ţărani români

La fel se întâmplă şi atunci când te desparţi de ţara ta. Dezamăgit, înşelat, mânios, îndurerat. Nu ţi-e uşor s-o laşi. Ţara şi mama nu ţi le alegi. Te aşezi pe celălalt mal al lumii şi cauţi răspunsul: ce s-a întâmplat cu ţara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc?

României i-a dispărut rostul.
E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi.
O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.

Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul şi credinţa.

Citește mai mult

Apariţie a cărţii “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 103 ani”

de

(Preluare de la acvila30.wordpress.com)

Apariţie a cărţii “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 103 ani”
 Omilii ale Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis

Coperta Cărţii

Traducere din limba greacă şi tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Augustin, cartea cuprinde omilii şi predici la Duminicile de peste an, la sărbători şi Sfinţi mai mari. Preţul este unul misionar (5 RON), astfel încât să oferim la câţi mai mulţi oameni posibilitatea de a citi şi împlini cuvintele folositoare ale venerabilului Părinte.

Înaltpreasfinţitul Părinte Augustin, Arhiereul care a depăşit vârsta de 100 de ani, este unul dintre cei mai respectabili părinţi ai Bisericii Eladei. A fost Mitropolit de Florina şi s-a distins prin bărbăţia şi curajul său de a stigmatiza scrierile rătăcitoare, dar şi prin dragostea şi grija sa pentru zidirea turmei sale. Cuvântul său, întotdeauna viu, patristic şi simplu a atras şi a folosit pe foarte mulţi credincioşi şi continuă să zidească duhovniceşte şi astăzi.

Despre Înaltpreasfinţitul Augustin, Preacuviosul Arhimandrit Iustin Popovici, profesor al Facultăţii de Teologie din Belgrad, mărturisea: “Voi nu aveţi lipsă în Elada, pentru că aveţi un Kandiotis, care vă arată drumul pe care trebuie să păşească Biserica…Am dori şi noi să avem un episcop care să spună adevărul ca Mitropolitul Florinei – Augustin Kandiotis”.

Citește mai mult

Frăţiile de Cruce: Comoara pe care am pierdut-o!

de
Virgil Maxim

Nu ne-a fost dat să vorbim neamului, în special tineretului acestei ţări, de la catedră. Aşa cum nu le-a fost dat niciunuia dintre marii lui dascăli. Toţi, şi Horia, şi Iancu, şi Tudor, şi Eminescu, şi Codreanu, şi Moţa, au vorbit de pe Cruce. Iar câţiva din cei ce au vorbit de la catedră, au sfârşit tot pe Cruce: Nae Ionescu, N.C. Paulescu, Simion Mehedinţi, Radu Gyr, Noica, Eliade… Toţi au rostit cuvântul iubirii aproapelui ce cuprinde tainic intenţia divină de a salva omul din înşelăciune şi moarte veşnică.

Când veţi auzi cuvântul trimis prin această carte de pe Crucea suferinţei acceptată conştient, veţi cunoaşte ce înseamnă să ştii cui slujeşti. Lui Dumnezeu sau lui mamona? Veţi înţelge cine este mărturisitorul şi cine înşelătorul, cine iubeşte şi cine urăşte. Veţi cunoaşte într’adevăr că „nu este mai mare dragoste, decât să-şi pună cineva viaţa pentru prietenii săi”, toţi cei pecetluiţi cu chipul lui Dumnezeu.

Citește mai mult

Ce ne învaţă stăpânul lumii acesteia?

de

„E binee! E foarte binee!… E foarte bine în păcat! Veniţi! Veniţi la orice oră din zi şi din noapte! E scris „non stop ” pe toate firmele dughenelor de desfătare: de beţie, de furt, de minciună şi înşelătorie, de desfrâu şi crimă! Am baruri de noapte şi baruri de zi!

Am creat condiţii extraordinare de adevărată democraţie, de stil apusean: libertate! Da, libertate adevărată, în care drepturile individului, întrec posibilitatea vreunei cenzuri din partea societăţii şi chiar a lui Dumnezeu. Dreptul ca fiecare să facă ce vrea, când vrea, cum vrea, este garantat prin legea drepturilor omului, pe toată faţa pământului. Dacă un stat nu înscrie în constituţia lui legea libertinajului, cum îi zic ipocriţii care vor să mai trăiască în virtute, le instig pe celelalte state şi aşa îşi va crea probleme economice. Şi ştiţi că pentru burtă…

Citește mai mult

Moaştele Sfinţilor de la Aiud izvorăsc iar Mir

de

Minunea Sfintelor Moaşte ale Mărturisitorilor Români din temniţa comunistă de la Aiud s-a repetat în aceeaşi zi, în acelaşi loc, izvorând mir în văzul tuturor celor prezenţi la un an distanţă, pe 19 martie, ziua adormirii mărturisitorului Virgil Maxim (†1997), autorul lucrării „Imn pentru Crucea purtată”.

Înregistrarea audio a conferinţei:[audio:http://ruga.ro/audio/conferinta-iasi-19-martie-2010.mp3|titles=Conferinţa de la Iaşi – 19 martie 2010]

Alexandra Corbu
(preluat de la razbointrucuvant.ro)

Sfintele Moaşte izvorând Mir

Vineri, 19 martie 2010, începând de la ora 18.30, la Teatrul Luceafărul din Iaşi a avut loc conferinţa cu tema: „Despre învăţăturile şi minunile noilor mărturisitori”, susţinută de părintele Hrisostom Manolescu şi scriitorul Danion Vasile, organizată de Asociaţia pentru păstrarea şi promovarea valorilor culturale şi naţionale ale poporului român (A.S.T.R.A.D.R.O.M.). Totodată a fost lansată cartea „Biserica şi duşmanii ei”, volum care reuneşte o parte dintre articolele apologetice ale lui Danion Vasile.

Citește mai mult

Păcatul, risipirea, ridicarea şi întoarcerea

de

Atunci când ne lepădăm identitatea şi tot ceea ce avem mai bun în noi…[audio:http://ruga.ro/audio/pacatul-risipirea-ridicarea-intoarcerea.mp3|titles=Fiii risipitori]Nu! Nu este vorba despre nişte oameni îndepărtaţi, ciudaţi, necunoscuţi cărora să nu le înţelegem acţiunile fără noimă şi fără rost. Suntem chiar noi, cei care ne credem buni şi îndreptăţiţi să facem aceste lucruri! Iertare Doamne! Dă-ne iertare.

Biserica noastră este în pericol! Sfântul Marcu al Efesului

de

(Omilia Mitropolitului Augustin Kantiotis al Florinei, Prespelor şi Eordeei,
în Sfânta Biserică a Sfântului Panteleimon, Florina, duminică 19.01.1986)

Sfântul Marcu, Mitropolitul Efesului, Evghenicul. Se numeşte aşa pentru că este altul decât Sfântul Marcu Evanghelistul. Vom spune câteva cuvinte despre Sfântul Marcu al Efesului.

***

(extras) O, fraţii mei, cui vorbesc? La morţi, la pietre? Vouă vă vorbesc! O simţiţi? Nu vorbesc ca să treacă timpul. Eu simt în adâncul sufletului că Ortodoxia este mama noastră, dulcea noastră mamă. Dacă se stinge Biserica, s-a stins soarele. Mai bine să se stingă soarele decât Ortodoxia.

***

Acest mare sfânt şi mărturisitor al Credinţei noastre Ortodoxe s-a născut în 1392. Unde s-a născut, în ce cetate? O, cetatea care l-a născut! Nu este elin şi nu este creştin ortodox cel care aude numele acestei cetăţi şi nu se emoţionează. S-a născut în cetatea visurilor noastre, în Constantinopol! S-a născut din părinţi binecinstitori şi bogaţi, care şi-au dorit realizarea copilului lor. Inteligent şi studios cum era, a studiat la diferite şcoli şi a audiat mulţi profesori. În felul acesta a dobândit o aleasă educaţie. Îl ştia pe Homer pe de rost! Acum, dacă vei întreba vreun copil de elin, nu ştie nici măcar un vers din Homer. Păcat de banii pe care îi cheltuieşte statul cu şcolile. Englezii îl ştiu pe Homer, germanii îl ştiu pe Homer. Noi? Nimic. O, patrie, unde ai ajuns cu politicienii care se laudă în Parlamentul elinilor că au „îngropat” – ei, groparii – frumoasa limbă elină!…

Citește mai mult