ortodoxie

Rugăciunea ortodocşilor români pentru un ales al lui Dumnezeu

de

Prezentăm cititorilor noştri această rugăciune ce ne-a fost trimisă prin e-mail cu îndemnul: „să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri şi la fiecare Sfântă Liturghie, iar cei ce au mai multă râvnă pentru ţară şi neam, s-o zică zilnic, atât în ţară, cât şi în afara hotarelor; oriunde un Român trăieşte şi se roagă … Citește mai mult

Acatistul Fericitului între Voievozi Mihai Vodă

de

După obiştuitul început…

Condacul 1

Întregitorului de neam, fericitului şi marelui arhistrateg al lui Hristos, sfântului şi mucenicului apărător al Răsăritului creştin, fala Basarabilor şi pacea Bisericii; veniţi iubitorilor de prăznuire, pe Domnul Ţării Româneşti cu cântări sfinte şi alese stihiri să-l fericim. Că sufletul pentru credinţă şi ţară şi-a pus şi ca o făclie nestinsă pentru pace s-a aprins. Acestuia laudele noastre şi prinosul de recunoştinţă să ne stea zălog, cu cântare: Bucură-te, Mihaile, fericite Voievod!

Icosul 1

Sf. Voievod Mihai Viteazu
Sf. Voievod Mihai Viteazu

Din tinereţile tale ţi-ai închinat viaţa slujirii şi ocrotirii neamului celui românesc atât de încercat. Dorul de ţară cu rugăciuni stropite cu lacrimi de nădejde la umbra sfintelor icoane din Muntele Maicii Domnului l-ai potolit. Iar amarul potir al pribegiei şi înstrăinării de ţară cu stihuri din Psaltire l-ai răcorit. Bărbăteşte răbdând şi vitejeşte luptând, te fericim cu laude ca acestea:
Bucură-te, fala Basarabilor după înrudire,
Bucură-te, piatra credinţei după vieţuire,
Bucură-te, cel ce pentru dragostea de ţară te-ai înstrăinat,
Bucură-te, cel ce în Muntele Maicii Domnului te-ai închinat,
Bucură-te, că dorul nu te-a biruit,
Bucură-te, cel ce cu nădejdea în Dumnezeu te-ai întărit,
Bucură-te, cel ce stihirile Psaltirii te-au răcorit,
Bucură-te, că laudele noastre îţi stau zălog,
Bucură-te, Mihaile, fericite, voievod!

Citește mai mult

Cuvântarea împăratului Constantin către adunarea sfinților

de

„… Ascultă dar, o tu Biserică, o tu cârmaciule al sufletelor, care ți-ai dobândit sfințenia fecioriei. O tu doică a copilăriei și a sfielii care te frămânți pentru Adevăr, căreia iubirea de oameni nu-i lasă clipă de pace și din al cărei vesnic izvor gâlgâie nectarul aducător de mântuire. Și luați aminte și voi toți … Citește mai mult

Ultimele clipe din viața Sfântului împărat Constantin

de

Lectură din cartea “Viaţa lui Constantin” a scriitorului bisericesc Eusebiu de Cezareea (sec. IV): „Ultimele lui clipe din viaţă şi înmormântarea sa”. „…chemând la sine pe episcopi, le-a vorbit în felul următor: «A sosit în cele din urmă și clipa în care am nădăjduit atâta vreme și la care tânjind, atâta vreme m-am rugat, ca … Citește mai mult

“Puncte comune” ale Bisericii Ortodoxe din Cipru cu Vaticanul

de

Într-o jalnică încercare de căutare a unor puncte comune dintre Ortodoxie şi papism s-a angajat Arhiepiscopul Ciprului Hrisostomos în vederea vizitei papei în insulă. Un text de astăzi, care a fost publicat pe site-ul oficial al Bisericii Ciprului şi este semnat de Aristidi Viketo, ne informează că ’’în ajunul vizitei papei Benedict al XVI –lea … Citește mai mult

Strechea filocatolică a Arhiepiscopului Ciprului

de

Întregul interviu al Arhiepiscopului Ciprului dat Agenţiei de Ştiri Ateniene este plin de opinii personale, care nu corespund duhului şi învăţăturii Bisericii Ortodoxe. Poate cel mai grav din toate este răspunsul pe care îl dă la întrebarea: Papa este ereziarh sau căpetenie a unui eres? Zice arhiepiscopul:

„Papa este un întâistătător al Bisericii şi acest lucru nu este opinia mea personală, e poziţia întregii Biserici Ortodoxe. Ortodoxia acceptă că Biserica Romano-Catolică este soră şi întreţine cu ea un dialog teologic, la care participăm şi noi, cu scopul de a ajunge la unitatea primului mileniu după Hristos. Deci, Biserica Ortodoxă recunoaşte pe cea Romano-Catolică drept Biserică şi pe întâistătătorul ei ca episcop canonic al Romei celei Vechi. Când schimbăm epistole de sărbători şi alte scrisori, îl numim pe papa «Sanctitate, Papă al Romei celei Vechi şi iubit frate».”

Citește mai mult

Contribuţia oferită umanităţii de Constantin cel Mare

de

Predica Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
în Sfânta Biserică a Sfinţilor Constantin şi Elena în Aminteos, 21 mai 1976

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Maica Sa Elena

Iubiţii mei, o zi luminoasă şi plină de bucurie a răsărit astăzi, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi a mamei lui, Elena. Constantin şi Elena sunt două nume cunoscute şi populare nu doar naţiunii eline, ci întregii lumi ortodoxe. O mulţime de bărbaţi şi de femei poartă numele lor. Şi nu doar oameni simpli, ci şi principi şi regi, şi împăraţi, şi generali. De asemenea, multe biserici de la oraşe şi sate, capele şi paraclise au ca hram numele lor şi astăzi sărbătoresc. Sărbătoreşte şi frumoasa biserică a lor în Aminteos din Mitropolia Florinei, care a fost construită într-o perioadă de timp scurtă.

***

Sfântul Constantin a fost numit de istorie „Mare”. Şi acest epitet, care rar se conferă, nu este gratuit; nu este un titlu de nobil ca unele titluri ale împăraţilor din Occident. Corespunde realităţii, precum vom vedea.

Citește mai mult

Dialog pe „ochi frumoşi”

de

Eliminarea din Dialogul cu catolicii a ortodocşilor care au contribuit la condamnarea Uniaţiei…

Pr. Prof. Tehodoros Zisis

Foarte relevante sunt cele amintite de părintele Theodoros Zisis în comunicarea sa din cadrul Conferinţei anticatolice organizate recent de Mitropolia de Piure, referitor la eliminarea din Dialogul cu catolicii a ortodocşilor care au contribuit ca în textul comun al Comisiei Mixte de Dialog de la München, Uniaţia să fie condamnată (1991).

Textul acesta a dispărut şi toţi acei ortodocşi care s-au luptat pentru semnarea lui au fost îndepărtaţi din Dialog.

Dar să vedem respectivul fragment din Omilia părintelui Theodoros Zisis:

„După această condamnare istorică a Uniaţiei (de la München) care a fost consecinţa? Consecinţa a fost ascunderea acestui text. Chiar şi astăzi este ascuns şi de către reprezentanţii noştri ortodocşi, când se vorbeşte de textele Dialogurilor. Nici măcar nu se mai pomeneşte de textul condamnării Uniaţiei la München. Consecinţa cea mai rea a fost că papa a reuşit să readucă tema şi… a reuşit dezinculparea Uniaţiei. Şi nu doar atât. Toţi cei care am contribuit atunci la condamnarea Uniaţiei… la intervenţia papei, ca să nu mai participăm pe mai departe la dialog şi ca să nu mai impunem teologia ortodoxă, am fost izgoniţi de la Dialog…

Citește mai mult

„În afara Bisericii toţi acei clerici care nu ascultă…”

de

Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului: „În afara Bisericii toţi acei clerici care nu ascultă…”. În interviul pe care l-a dat ziarului „Φιλελεύθερος” pe 16 Mai 2010, Arhiepiscopul Ciprului Hrisostomos al II-lea, referindu-se la vizita papei în Cipru, a spus: Este iminentă vizita papei. Vor exista caterisiri, dacă unii clerici vor reacţiona. Sinodul a hotărât unanim să … Citește mai mult

Vizita papei în Cipru

de

Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului:
Cei care se opun vizitei papei „nu sunt adevăraţi ortodocşi. Nici nu-i bag în seamă”.

Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului

Într-un moment critic pentru problema cipriotă se pregăteşte în ritmuri febrile vizita istorică a papei în marea insulă de pe 4 până pe 7 iunie. Chiar dacă prin alegerea lui Eroglu tratativele pentru soluţionarea problemei cipriote par „a fi îngheţate”, Biserica Ciprului îşi pune mici speranţe în posibila intervenţie a pontifului, nu atât către partea turcă, cât pe lângă liderii europeni.

Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului, vorbind către „K.E.”, a precizat: „Sper să vrea să ajute. Cred că poate să-i influenţeze pe liderii europeni, care în majoritatea lor sunt catolici”. Consideră că, dacă reprezentanţii diplomatici ai Vaticanului se vor coordona în toate statele, pot să reuşească ceva important.

„Desigur, nu ştiu dacă papa va face ceva” – adaugă liderul Bisericii Cipriote, „însă eu îi voi expune tema. Dacă nu se fac concesii în problema teritorială şi în cea de proprietate, nu văd să înainteze cazul nostru. Ce se va întâmpla cu casele celor 200.000 de eleni? Le vom dărui lor? Trebuie să-şi retragă trupele şi coloniştii. Să ne înapoieze pământurile şi să se decidă asupra titlului de proprietate. Dacă turcii vor, să rămână în partea nordică. Dar nu în casele noastre. Acestea sunt chestiuni clare pentru Biserica Cipriotă”.

Citește mai mult